Sub umbrela „reformei educaționale” impuse de Legea nr. 141/2025, o nouă rundă de comasări școlare lovește sistemul de învățământ din România. Printre victimele colaterale, o școală de excepție din Banatul de Munte: Școala Gimnazială Nr. 1 din Oțelu Roșu, unitate care, în urma unei fuziuni prin absorbție cu Școala Gimnazială Nr. 3, își pierde personalitatea juridică și conducerea proprie. Cât de corectă este această decizie a administrației orașului, vă lăsăm să judecați din rândurile ce urmează.
Decizia a fost oficializată prin adresa nr. 6566 din 11 august 2025, prin care primarul orașului Oțelu Roșu, Grigore Goja, a înaintat Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin propunerea de reorganizare. Conform notei transmise ISJ, Școala Nr. 3 rămâne cu personalitate juridică, iar directorul acesteia, prof. Simona Țîru, va prelua conducerea noii entități școlare, în timp ce prof. Nicoleta Toader – actualul director al Școlii Nr. 1 – este înlăturată de la șefia instituției.
Cadrele didactice, între revoltă pe față și tăcerea politică!
Decizia asumată de către edil a stârnit revolta cadrelor didactice de la Școala Nr. 1, care s-au deplasat la biroul edilului pentru a cere explicații cu privire la criteriile „obiective” ale alegerii acestuia.
Răspunsul primarului Goja a fost prompt și sec, atunci când a fost apelat de Reper24: „Nu este vorba de nicio răzbunare politică, de nicio altă poziționare subiectivă, ci de salvarea finanțării extrem de importante a unui proiect de modernizare pentru Școala Gimnazială Nr. 3”. În lipsa personalității juridice, susține edilul, unitatea absorbită – Școala Nr. 3 – ar fi pierdut banii pentru modernizare.
Însă tonul împăciuitor al edilului nu a domolit nemulțumirile profesorilor, care văd în această decizie nu doar o nedreptate administrativă, ci și o lovitură de imagine și identitate pentru o școală cu tradiție, care a format generații întregi de elevi în Oțelu Roșu.
Directorul Școlii Nr.1, Nicoleta Toader: „Abuz de putere în toată regula și o reglare politică de conturi!“
Chiar dacă nu se află în țară pentru moment, directorul Școlii Gimnaziale Nr.1, Nicoleta Toader a dorit să facă o serie de declarații pe marginea deciziei administrației orașului de pe Valea Bistrei. Directorul școlii consideră că decizia primarului Goja are un substrat politic și constituie un act de vendetă al alesului urbei la adresa ei:
„Trebuie să avem în vedere câteva elemente la evaluarea subiectivă a domnului primar. Noi la Școala Nr. 1 avem peste 400 de elevi la clase iar Școala Nr. 3 undeva la 300 de elevi, noi avem 4 corpuri de clădire, cei de la Școala Nr. 3 au un singur corp, noi avem 20 de clase, ei mult mai puțin, noi avem peste 20 – 25 de elevi în fiecare clasă, ei au între 18 și 20 de elevi la clasă, noi avem rezultate de 88,33% ca procent la Evaluarea Națională, 12 elevi calificați la Olimpiade Naționale an de an, eu din postura de manager am fost numită „Directorul Anului pe zona de Vest a României“, alături de colega mea de la Oravița, Alideia Țepeneu, care s-a dus mai departe la faza națională, dar eu nu m-am mai prezentat la etapa următoare. Merită să expun mai mult?
Dar toate acestea nu mai contează acum pentru că noi profesorii nu am vrut să facem campanie cot la cot pentru primarul Goja în campanie! Iar acum ne răzbunăm, o spun public! Eu am mai avut un conflict cu domnul Goja, care mi-a luat mișelește cheia de la sala de sport a școlii fără să-mi ofere niciun răspuns pentru acel gest, după care mi-a schimbat butucul la intrarea în sala de sport iar a doua zi nu mi-a mai răspuns la telefon“, afirmă cu dezamăgire directorul general al Școlii Gimnaziale Nr.1 din Oțelu Roșu, Nicoleta Toader.
Reper24 i-a transmis managerului unității de învățământ, Nicoleta Toader, faptul că edilul Grigore Goja a consultat și o parte consistentă a consilierilor locali, înainte de a ajunge la o concluzie și a lua decizia comunicată ISJ-ului din Caraș-Severin.
În acest sens, Toader spune că deține informația conform căreia în urma consultării de către edil a consilierilor locali PSD, invitați la discuții de către conducerea primăriei Oțelu Roșu pentru cu totul alte probleme ale comunității, 7 dintre aceștia ar fi votat ca școala care trebuie să rămână cu personalitate juridică în urma fuziunii prin absorbție să fie Școala Gimnazială Nr. 1.
„Paradoxal, toți acești mari „capi“ au copiii la școala noastră. Vă întreb, de ce au făcut tot ce le stă în putință pentru a avea copiii la școala noastră? De ce nu și-au dus copiii la Școala Nr. 3, dacă ne consideră incompetenți? Rezultate peste rezultate de excepție, disciplină exemplară, totul a fost făcut la această școală, ca bază materială, din fonduri proprii și sponsorizări, ei nu au făcut nimic! Avem 4 proiecte Erasmus, avem numai profesori titulari pe posturi, nu avem suplinitori și atunci mă întreb cum de am ajuns bătaia asta de joc? Eu făceam un pas în spate, dacă mi se spunea în față care este planul domnului primar, dacă este iubirea mai mare pentru doamna Simona Țîru pentru a o avea pe ea director, m-aș fi sacrificat pentru binele școlii“, declară răspicat prof. Nicoleta Toader, care ar mai fi avut mandat de director al Școlii Gimnaziale Nr. 1 până în luna mai 2026, în vreme ce Simona Țâru ar putea fi manager până în luna noiembrie 2025.
Legea 141/2025 – sau cum să distrugi „Didactica“ cu acte în regulă
Legea nr. 141/2025, care impune reorganizarea unităților școlare „ineficiente”, a fost justificată la nivel național prin nevoia de a optimiza resursele și a combate risipa din sistemul de învățământ. În realitate, efectele acestei legi seamănă cu o execuție administrativă a școlilor mici, care sunt absorbite fără consultare reală a comunității, iar deciziile sunt luate în birouri, fără transparență și fără viziune pedagogică.
Comasările decise „pentru eficiență” maschează, de fapt, lipsa de investiții constante și de politici coerente în educație. Iar în cazul Oțelu Roșu, salvarea unui proiect de finanțare devine criteriu suprem, în detrimentul unei echipe manageriale performante sau al unei istorii educaționale bine conturate, așa cum este cazul Școlii Gimnaziale Nr. 1.
Dincolo de nume și funcții, rămâne întrebarea: cui folosește?
Este firesc ca într-o fuziune cineva să „piardă”, dar atunci când criteriile devin strict tehnice sau financiare, fără o evaluare reală a calității actului educațional sau a impactului asupra cadrelor didactice și elevilor, avem o problemă de sistem, nu doar de leadership local.
Școala Nr. 1 a fost înlăturată din ecuație fără o consultare publică veritabilă. Iar alegerea Școlii Nr. 3 drept unitate absorbantă, chiar dacă justificată prin riscul pierderii unei finanțări, ridică semne de întrebare cu privire la criteriile de echitate în luarea deciziilor.
Reforma nu se face cu pixul ministerial, ci cu viziune
Evident că prin noile măsuri dictate de situația bugetară națională, a fost creat cadrul propice pentru o serie impresionantă de inadvertențe și nedreptăți, unele mai mici sau altele colosale. Dacă Legea 141/2025 își propune să reformeze sistemul educațional, ar trebui să înceapă prin a respecta actorii-cheie din acest sistem – profesorii, elevii și comunitățile locale.
Altfel, riscăm să ajungem la o „optimizare” care taie din rădăcini ceea ce educația încearcă cu greu să construiască: încrederea, stabilitatea și performanța…
Sergiu TABAN
