„Reșița, acest spațiu multicultural, fost mecanic șef al industriei românești, încearcă acum să-și construiască o nouă identitate, dar își respectă istoria, o serbează, și pune la loc de cinste cultura, tradițiile și oamenii acestui loc care au performat aducând valoare adăugată Reșiței prin tot ceea ce au făcut”, declara primarul Reșiței, Ioan Popa, în urmă cu mai multe luni, odată cu debutul unui șir întreg de manifestări și evenimente derulate cu ocazia sărbătoririi a 250 de ani de instrustrie în municipiul de pe Bârzava. Că Reșița a pornit cu dreptul pe un drum anevoios de reinventare, de stabilire a unei noi identități, dar o identitate care respectă, pune la loc de cinste și clădește viitorul pe baza trecutului și istoriei orașului, aceasta a fost practic și concluzia unei întâlniri derulate marți la Reșița, întâlnire care a încheiat șirul de manifestări dedicate celor 250 de ani de foc nestins.
În municipiul de pe Bârzava a avut loc în anul 2021 un maraton de evenimente, transformând Reșița într-un adevărat centru cultural, un oraș despre care s-a auzit mult mai multe din acest punct de vedere decât despre Timișoara, cea care se pregătește să devină capitală culturală europeană, au concluzionat cei prezenți la întâlnirea ce a avut loc la Primăria Reșița, printre care academicianul Mircea Martin, artistul Dan Perjovschi sau istoricul Rudolf Gräf.
„Ani de zile am venit acasă în ultimii 20 de ani și în fiecare an am avut impresia că orașul se degradează din ce în ce mai mult. De câțiva ani însă, lucrurile acestea s-au schimbat, orașul arată altfel. Există o perspectivă spre viitor (…) Reșița este un oraș care a pierdut foarte mulți locuitori după 1989, practic a pierdut elita tehnică intelectuală. Este cazul să se refacă această elită și sunt convins că lucrul acesta este posibil, prin însăși faptul că sunt oameni tineri aici și fiecare își poate aduce contribuția la dezvoltarea acestui oraș”, a precizat Rudolf Gräf, reșițean stabilit în prezent la Cluj, unul din cei care au militat pentru aducerea la Reșița a Univesității Babeș Bolyai.
Despre evenimentele derulate pe parcursul acestui an la Reșița, a vorbit primarul Ioan Popa, edilul făcând o scurtă trecere în revistă a celor mai importante manifestări ce au avut loc în ciuda pandemiei și a restricțiilor: de la festivalul florilor, la tabăra de sculptură monumentală de la hala Minda, trecând prin festivalul de artă urbană Faur, festivalul Etnica, festivalul focului, Turneul viorii Stradivarius la Reșița cu Alexandru Tomescu, numeroasele expoziții orgazate la Formul Democratic al Germanilor, Festivalul Internațional Sabin Păutza și expozițiile lui Dumitru Gorza. Edilul nu a uitat însă să amintească de o serie de proiecte de viitor ale administrației reșițene, printre care transformarea halei Minda într-un centru de excelență în sculptură în metal, reconversia funicularului și realizarea celor opt poduri metalice peste Bârzava.
„Nu sunt multe locuri pe acest continent sau în lume să aibă o vechime industrială menținută timp de 250 de ani și mă bucur că oamenii care se ocupă acum de Reșița transfomă cu înțelepciune, fără brutalitate, o anumită tradiție, într-o altă tradiție. Adică își doresc să păstreze ceea ce este de păstrat, să dea continuitate unui efort colectiv secular al orașului și să îl reorienteze spre alte valori, spre alte dimensiuni. Dl primar a făcut o retrospectivă, dar i-a dat și un caracter prospectiv. Mi se pare foarte importantă această combinație, solidaritate între privirea spre trecut și privirea spre viitor”, a declarat academician profesor universitar dr. Mircea Martin, și el fiu al Reșiței.
Despre activitățile derulate anul acesta la Reșița, dar și despre trecutul sau viitorul orașului au mai vorbit artistul Dan Perjovschi, președintele Forumului German, Erwin Josef Țigla, Marian Apostol, Andrei Bălbărău de la Muzeul Cineastului Amator, tineri de la Centrul de Voluntariat Mansarda, arhitectul Ioana Mihăiescu, scriitorul și criticul literar Gheorghe Jurma.
„Această întâlnire este practic cununarea tuturor activităților care s-au derulat pe parcursul anului 2021, an aniversar 250 de ani de foc nestins la Reșița. A fost o întâlnire în care ne-am bucurat cu toții să constatăm că am lucrat împreună și am făcut lucruri fantastice, administrația publică împreună cu societatea civilă, cu toți actorii locali care au găsit de cuvință să marșeze în această acțiune și cărora le mulțumesc. A fost o demonstrație că în ultimii ani s-a prefigurat un nucleu care poate să țină flacăra, dacă vreți, nestinsă a Reșiței vie. Eu sunt foarte încrezător, am avut și oameni în vârstă și tineri, dar am simțit tinerețea tuturor în declarații sau în priviri sau în lucrurile pe care le-am făcut împreună”, a precizat la finalul întâlnirii primarul Ioan Popa.
Conform primarul reșițean, și 2022 va fi un an încărcat de evenimente la Reșița, mai ales având în vedere o altă aniversare: 150 de ani de la realizarea la Reșița a primei locomotive pe aburi.
Karina TINCUL
