În România, creșterea bubalinelor (bivolilor) a cunoscut o scădere semnificativă în ultimele decenii. Dacă înainte de 1990 existau aproape 300.000 de capete, astăzi, efectivele de bivoli din întreaga țară au ajuns la aproximativ 9.000 de animale. O specie pe cale de dispariție nu doar în România, ci și în Europa, unde doar șase țări continuă să practice creșterea bubalinelor. Conform datelor disponibile, România se află pe locul al doilea, după Italia, în ceea ce privește numărul de bivoli.
Avantajele creșterii bubalinelor
Revigorarea activității de creștere a bivolilor în ferme specializate ar putea aduce un impuls semnificativ în economia agricolă românească. Potrivit Dr. ing. Liviu Munteanu, din cadrul Direcției Agricole Caraș-Severin, creșterea bubalinelor poate deveni o adevărată nișă de piață, în special prin promovarea diversității produselor obținute de la aceste animale. „Produsele lactate de la bubaline sunt foarte apreciate datorită calității superioare și a beneficiilor pentru sănătate”, afirmă Munteanu.
Bubalinele reprezintă aproximativ 10% din efectivul mondial de bovine, iar în țările mari crescătoare, acestea aduc un aport economic considerabil. Printre țările mari producătoare se numără India, Pakistan, Vietnam, Egipt și Nepal. Aceste animale sunt foarte rezistente și au o viață productivă mai lungă decât taurinele, trăind până la 30 de ani.
Produse de calitate superioară
Unul dintre principalele avantaje ale creșterii bubalinelor este laptele de bivoliță. Acesta are o compoziție complexă și o valoare nutrițională excepțională. În comparație cu laptele de vacă, laptele de bivolita nu conține colesterol și are un procent ridicat de grăsimi, fiind bogat în vitamine și minerale esențiale pentru organismul uman. De exemplu, laptele de bivoliță conține 7,4% grăsimi, 4,1% proteine și 185 mg de calciu la 100 g de lapte.
Datorită acestor beneficii, laptele de bivolita este adesea recomandat pentru hrana copiilor cu probleme de sănătate, datorită valorilor sale nutriționale superioare. În plus, carnea de bivoliță este mult mai slabă și mai dulce decât carnea de vacă, fiind considerată o opțiune mai sănătoasă.
Provocări și oportunități pe piață
Cu toate acestea, industria de procesare a laptelui de bivoliță se confruntă cu un număr mic de procesatori, iar reticența populației față de consumul acestui produs este încă o barieră importantă. În pofida acestor dificultăți, există o oportunitate reală pentru a dezvolta această nișă de piață, mai ales datorită interesului tot mai mare al tinerelor generații pentru produse alimentare mai sănătoase și mai naturale.
„Pentru a crește producția de lapte și carne de bivoliță, trebuie să investim în educația consumatorilor și în promovarea produselor, care pot deveni foarte apreciate datorită calității lor superioare”, spune Dr. Liviu Munteanu.
În plus față de lapte și carne, de la bubaline se pot obține și alte produse valoroase, cum ar fi coarnele (pentru industria decorațiunilor), pielea (pentru marochinărie și vestimentație), sau părul (pentru fabricarea pensulelor și periilor). Organele interne, sângele și oasele sunt utilizate și în industria farmaceutică.
Hrana și îngrijirea bubalinelor
Pentru o producție optimă, bivolii necesită o alimentație echilibrată, similară cu cea a bovinelor. O hrană adecvată, cu un aport corespunzător de proteine, vitamine și apă proaspătă, este esențială pentru a asigura producția zilnică de lapte de 6-8 litri.
Concluzie
Creșterea bubalinelor poate deveni o sursă importantă de venituri pentru fermierii români, având în vedere cerințele tot mai mari de produse sănătoase și de calitate pe piața europeană. Promovarea produselor lactate și a cărnii de bivoliță, în special, ar putea adresa provocările întâmpinate de acest sector și ar putea stimula revitalizarea unei tradiții agricole cu rădăcini adânci în istoria României.
Lorena POENARU


















”Dacă înainte de 1990 existau aproape 300.000 de capete, astăzi, efectivele de bivoli din întreaga țară au ajuns la aproximativ 9.000 de animale. O specie pe cale de dispariție nu doar în România, ci și în Europa …
–
Adică dispariție prin aderare?