„Ne dorim o Românie a normalilor, nu o Românie a specialilor”, a declarat președintele USR Caraș-Severin, Andrei Plujar, în cadrul unei conferințe de presă susținută astăzi la Reșița, cu ocazia lansării în județ a unei noi campanii marca USR. Cărășenii care doresc să susțină campania „Stop pensii speciale”, o pot face online, pe site-ul stoppensiispeciale.ro, sau fizic, membrii USR precizând că vor strânge semnături în județ, din ușă în ușă.
„De ce trebuie să stopăm pensiile speciale? Pentru că ne dorim o Românie a normalilor, nu o Românie a specialilor. Ne dorim o Românie în care să se facă investiții. Este de noaptea minții faptul că avem la îndemână programul PNRR preaprobat, iar noi riscăm să pierdem peste 3 miliarde de euro din cauza încăpățânării coaliției lui Klaus Iohannis să nu elimine pensiile speciale. Practic, ce au făcut ei este o impozitare a pensiilor speciale, nicidecum o eliminare a acestora și acest lucru, cu siguranță, nu va păcăli Comisia Europeană”, a afirmat Andrei Plujar, care s-a arătat nedumerit de „încăpățânarea Guvernului de a pune în balanță 3 miliarde euro cu 175.000 de pensii speciale plătite lunar, dintre care undeva la 4-5000 de magistrați”.
La rândul său, Dragan Lucian Cocar, președinte USR Reșița, a precizat că USR militează pentru pensii acordate pe bază de contributivitate și a atras atenția că afirmațiile aruncate pe piață cu privire la scăderea numărului de militari și de magistrați în cazul eliminării acestor pensii nu ar corespunde realității. „Aceste două declarații sunt minciuni, în primul rând că militarii activi au contributivitate la momentul acesta și nu sunt afectați deloc de aceste pensii, iar magistrații urmează să încaseze respectivele pensii începând cu vârsta de 65 de ani. Cine dorește să iasă mai devreme la pensie, va trebui să aștepte vârsta de 65 de ani pentru a încasa sumele respective”.
Pe de altă parte, cei doi lideri USR au mai atras atenția că aproximativ 700 de milioane de euro din banii pe care România riscă să îi piardă, s-ar îndrepta spre educație, o investiție cu atât mai importantă cu cât România ocupă un loc fruntaș în Europa la numărul analfabeților funcțional.
„Cred că nu ne putem juca cu pierderea unor asemenea sume în contextul economic global. Este vital să aduce bani în investiții. Ori noi de facem? Riscăm, pentru câțiva speciali, viitorul unei Românii normale”, a mai afirmat Andrei Plujar.
Karina TINCUL
E corect tot ce spune omu’!
Totuși, mă întreb de ce n-au făcut nimic în sensul ăsta când au fost în guvern? Cred că o lună ar fi fost mai mult decât suficientă ca să inițieze ce era necesar și, în caz de respingere din partea partenerilor, s-ar fi impus ieșirea imediată de la guvernare… din ce-mi amintesc, problema pensiilor speciale era cap de listă în programul USR!
”… scăderea numărului de militari și de magistrați în cazul eliminării acestor pensii …”
–
Notă: ”se” exclude scăderea numărului de milițieni.
(Uniunea Salvați Represiunea?)
Niciun argument pentru menținerea pensiilor „speciale” nu are o bază reală și rațională. Toate au apărut doar pentru că beneficiarii au avut, la un moment dat, o anumită influență asupra legiuitorului!
„Dreptul la pensie” din constituție nu este „dreptul la pensie specială” (care nu este pensie propriu-zisă), ci la pensia bazată pe contributivitate. De aceea, este aplicabilă prevederea constituției privind „egalitatea în drepturi, fără privilegii…”! Iar din moment ce pensia „specială” este un privilegiu, nu un „drept câștigat”, legiuitorul poate să-l ia, tot așa cum l-a dat! De fapt, constituția nu vorbește despre „dreptul câștigat”, ci despre „neretroactivitatea legii”, ceea ce nu împiedică legiuitorul să „taie” oricând, orice pensie „specială”, cu condiția să nu prevadă și recuperarea retroactivă a sumelor deja plătite! De fapt, ar fi ceva similar cu modificarea codului fiscal, cu acordarea sau neacordarea de vouchere („rable”, vacanțe, energie, alimente etc.)… Dar, de unde aplicarea constituției, când „onorabilii” din CCR sunt ei înșiși beneficiari de pensii „speciale” și, în consecință, aflați într-un evident conflict de interese!
Nici asigurarea „independenței justiției” nu este un argument! Salarii pe măsura importanței sociale ar fi suficiente, pensia pe bază de contributivitate, din sistemul public și sistem privat, urmând să fie corespunzătoare salariului. Același lucru este valabil și pentru instituțiile „de forță”!
Alte argumente fără sens sunt „disponibilitatea 24/24”, riscurile, limitarea la salariu a veniturilor etc. Toate acestea sunt condiții asumate în momentul alegerii carierei, nimeni nu este obligat să se angajeze în justiție sau într-o instituție „de forță”. În plus, sunt și alte joburi cu condiții privind disponibilitatea, confidențialitatea, angajarea la altă firmă cu același profil etc., pentru care legea nu prevede pensii „speciale”!
Cel mai fără sens argument este „depopularea” justiției și a instituțiilor „de forță” în cazul „tăierii” pensiilor „speciale”! Vreau să-l văd pe ăla care lasă un job bine plătit și sigur ca să intre pe piața „liberă” a muncii! Mai ales că, „afară” nu are nicio șansă de angajare în domeniul respectiv (poate, cu excepția legiunii străine)!
În concluzie, cine vrea, face! Iar dacă știe că nu poate, nu promite și nu se bagă! Sau pleacă imediat ce vede că a greșit când a crezut că poate!
„disponibilitatea 24/24”
Chestia cu disponibilitatea 24/24 – să luăm „băieții și fetele” din grupa specială de disponibilitate 24/24h și să punem grupul la regimul „normal” de lucru al casieriilor din supermarketuri pentru numai 24 de luni :))))
Și mai este șmecheria unor birocrați care la vârsta de 60 ani, stau câș dar cică judecă „drept”, cică un lăcătuș, mecanic, casier, …. au aceleași aptitudini fizice și intelectuale și la peste 60 ani, pentru simplul motiv că cică cifrele statistice arată că „speranța” de viață” a crescut la peste 70 de ani, iar în judecata lor li se pare cam mult de achitat pensii 10 ani (de la 60 la 70 ani) așa că au tăiat și acolo „speranța” de viață cu 5 ani, prea mult 10 ani de pensie după condiții de muncă insalubre, stresante, umilitoare …..
O mică parte din verticalitatea „dreaptă” și judecata strâmbă
Adică să stăm strâmb ”între drepți” sau invers?