Curtea Centrului universitar UBB din Reșița a găzduit la finalul săptămânii trecute un moment important pentru mișcarea culturală din Reșița: dezvelirea monumentului dedicat poetului național Mihai Eminescu. Realizat de artistul plastic hunedorean Alexandru Podea, la inițiativa unui grup de reșițeni, ansamblul omagial „Mihai Eminescu – Luceafărul” a fost amplasat la umbra teilor din curtea UBB în urmă cu câteva luni, fiind inaugurat oficial sâmbătă, cu prilejul împlinirii a 135 de ani de la trecerea în eternitate a poetului.
„Este un moment de împlinire pentru Reșița culturală și universitară. După mai mulți ani, ideea de a avea un simbol al lui Mihai Eminescu la Reșița, se împlinește. Povestea privind realizarea ansamblului omagial este tare frumoasă: totul a pornit de la ideea de a avea un astfel de simbol la Reșița pentru poetul nostru național. În 2023, grupul de inițiativă a concretizat această idee prin dl Ioan Romulus, care l-a contactat pe sculptorul și artistul plastic Alexandru Podea. Împreună cu dânsul, am reușit să realizăm acest monument deosebit care îmbină arta modernă cu simbolismul eminescian.
Nu se putea realiza acest monument fără a avea sursa de finanțare. A fost nevoie să apelăm la conducerea Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca și a Facultății de Științe Economice și Administrative. Dl decan Răzvan Mustață a fost atât de receptiv încât a asigurat toată finanțarea. În felul acesta, Reșița culturală devine o insulă de cultură într-o mare de verdeață a naturii”, a precizat profesorul Gheorghe Popovici, cel care a moderat acest moment unic în istoria culturală a Reșiței.
Evenimentul a debutat cu intonarea imnului României și a imnului Reșiței (versuri Octavian Doclin, muzică Sabin Păutza) de către grupul coral al Liceului de Artă „Sabin Păutza” din Reșița, precum și o slujbă de binecuvântare. S-a vorbit apoi despre conexiunea dintre Reșița și Mihai Eminescu, puțini știind faptul că există o legătură definitorie între municipiul de pe Bârzava și promovarea operei poetului național în spațiul european.
„Aparent, Eminescu nu ar avea nicio legătură cu Reșița. El, ca tânăr poet, a trecut cu trupa lui Matei Pascaly prin Arad, Timișoara, Lugoj, Oravița și în fiecare din aceste localități, s-au creat de-a lungul timpului semne de prețuire, monumente și așa mai departe. Totuși, și Reșița, înainte de a avea un monument, Reșița avea un moment eminescian foarte important, prin revista „Romänische Revue”, unde au apărut, în foarte multe numere, traduceri din Mihai Eminescu, semnate de reșițeanul Ludwig Vinzenz Fischer și apoi de Emanuil Grigorovitza.
Mai târziu, acest interes pentru Eminescu s-a văzut în presa interbelică, s-a văzut în celelalte tipărituri de după Al Doilea Război Mondial, și prin colecția Eminescu pe care am început-o la editura Timpul în 1998. Am considerat că pentru acest moment, este folositor să realizăm și o carte „Eminescu și Reșița”, în care să punem cap la cap, să zic așa, informațiile existente despre marile momente legate de Eminescu, traduceri, expoziții de cărți, tipărituri în aceste locuri, care toate, până la urmă, fac din Reșița un centru eminoscologic, nu neapărat foarte important, dar posibil, având în vedere că există mai mulți autori preocupați de viața și opera lui Eminescu”, a precizat eminoscologul reșițean Gheorghe Jurma.
Se împlinește un vis pentru Reșița, pentru reșițeni, a afirmat, la rândul său Erwin Josef Țigla, președintele Forumului German din Caraș-Severin, unul din autorii cărții-album „Monumentele Mihai Eminescu” (alături de Gheorghe Jurma), precum și unul din promotorii ridicării unui monument Eminescu la Reșița, alături de Ada Cruceanu, Gheorghe Jurma, Gheorghe Popovici, Romulus Ioan, Victor Ioan.
„De mulți ani ne-am dorit un loc în care să ne aducem aminte de Mihai Eminescu. Iată, prin grija UBB și a centrului din Reșița, prin grija oamenilor de bine, prin grija unui grup de inițiativă și prin grija maestrului care a conceput și realizat acest monument dedicat Luceafărului, suntem prezenți la un eveniment deosebit. Pentru mine, pentru etnia germană este foarte important acest monument dedicat Luceafărului, având în vedere și faptul că pentru prima oară Luceafărul a fost tradus în limba germană aici la Reșița, de Ludwig Vinzenz Fischer. De aceea, pe acest monument se găsesc și strofe, atât în limba română, cât și în limba germană din Luceafărul”, a mai adăugat Erwin Țigla.
Monumentul dedicat Luceafărului de la Reșița are forma unei cărți deschise, pe una din „pagini” fiind chipul și numele poetului, precum și semnătura acestuia și anii de viață, în timp ce pe de-a de-a doua pagină se găsesc două strofe din Luceafărul, atât în limba română, cât și în germană. Monumentul a fost realizat de către artistul plastic Alexandru Podea în atelierele Întreprinderii de Construcții Siderurgice Hunedoara, cu tablă oferită de Artrom Steel Tubes Reșița.
„Hyperion, ce din genuni / Răsai c-o-ntreagă lume, / Nu cere semne și minuni / Care n-au chip și nume.
Monumentul Eminescu Luceafărul la Reșița cam asta vrea să spună, onorând deopotrivă fierul Reșiței, onorând traducătorul, primul și cel mai important poate, onorând, evident, luceafărul eminescian, odată pentru totdeauna”, a concluzionat criticul de artă, Ada Cruceanu, cea care, în urmă cu câțiva ani, lansa, pentru prima dată, idea ridicării unui monument Eminescu la Reșița, municipiul de pe Bârzava fiind până acum una dintre puținele reședințe de județ din țară care nu avea niciun însemn public care să-l omagieze pe poetul național.
Karina TINCUL
Asemenea articole sa tot citim, cinste tuturor care au ajutat la realizarea ansamblului omagial Mihai Eminescu
Foarte plăcut surprins de această inițiativă și finalul ei surprinzător de frumos…
Merită apreciere toți cei care au participat, „cu mic, cu mare”, la concretizarea lui.Era, pe vremuri, la Liceul Nr.2 o profesoară le Limba română care, s-ar fi emoționat mult, mult de tot dacă ar mai fi prins în viața sa acest eveniment…Oare
despre cine ar fi vorba?
Am găsit (în arhiva digitală liberă a fiicei mele și, apoi bineînțeles – pe google) un personaj „din afară”, om de cultură cu multă apreciere pentru marele nostru poet: Rosa Del Conte.
Poate, cu altă comemorare pot fi invitați și italieni cunoscători de Eminescu- și eu am găsit destui – să participe la un astfel de eveniment, bineînțeles că cineva ar trebui să-l prezinte în Italiană!
Eu cunosc unul care ar veni la Reșița chiar de la Roma! Și, în plus, ar putea vedea o mulțime de alte locuri cu însemnătate din viața poetului : Teatrul Mihai Eminescu din Oravița, etc, etc…
As dori pe aceasta cale să dau un exemplu de gândire pozitivă la toți comentatori din partea unui om trecut prin viață și care am fost și pe dincolo de exemplu in Austria fiind la pensie și care am lucrat toată viața pentru Reșița. Sa lase domnul primar un anunț cu numărul lui de telefon sau cineva care îl cunoaște personal săl sun sa ii dau o idee gratis nu îmi trebuie bani ba chiar dimpotrivă îl ajut și cu detali cum sa facă. Deci pe scurt e o idee unde ar fii. Minim 4-5 benefici pentru oraș. Sa bage tramvai până la șură in capăt că acuma e autobuz numa până la baraj și ăla rar și pensionari nu pot sa urca până la apa daca vrea să meargă la pescuit. Așa ar venii turiști care sa steie in hoteluri la Reșița (beneficiul 1 pentru hoteluri) și ar merge ziua la pescuit la șură că dincolo de exemplu in Austria e 300de euro pe săptămână și e plin de oameni care vine de peste tot și chiar din Germania. Beneficiu 2 ar fi pentru reșițeni care în loc să meargă cu mașina unde și așa nu ai loc de parcare sar duce cu tramvaiul. Sa fie lacul numa de pescuit și să bage primăria pește beneficiu 3ar fi că e ecologie așa decât sa vina toți să facă baie și să asculte muzica tare mai ales manele dar și alta muzica așa zis moderna. Beneficiu 4 ar fi pt cetateni din lent care acuma au decât un autobuz care circula rar și ar vrea și ei să meargă cu tramvaiele că trebuie să fie pentru toată lumea nu numa unii. Și al cinicilea beneficiu pentru servisuri sau spălători că turistul care merge cu tramvaiul la șură își poate lasa mașina la servis pentru eventuale reparați care in Austria și Germania sint scumpe și chiar dacă sa zicem numa schimba uleiul și tot e bine că și aia sint bani. As vrea sa vorbesc cu domnul primar sau cineva care îl cunoaște săi transmită aceasta idee gratis și așa numa bine am dat un exemplu de idei constructive in loc de comentari aiurea cum fac alții. Poate toată lumea să vadă diferența și sa vina și ei cu ideile lor fiecare, și să facem Reșița mare și frumoasă cum a fost mai demult. Doamne ajuta și dacă e nevoie sa explic detali sa lase numărul și îl sun eu sau ne întâlnim. Pamfil