Municipiul Reșița s-a transformat în aceste zile în epicentrul dezbaterilor despre viitorul orașelor industriale din Europa. Centrul multifuncțional din Luncă găzduiește conferința internațională „Regenerarea Siturilor Industriale, Reimaginarea Viitorului”, care reunește experți, primari și investitori din peste șase țări pentru a găsi soluții la o provocare comună: ce facem cu „giganții de oțel” abandonați?
Alegerea locației nu este întâmplătoare. Reșița este cel mai vechi centru siderurgic din România și unul dintre cele mai vechi din Europa Centrală și de Est. În plus, anul 2026 are o încărcătură simbolică deosebită pentru municipiul de pe Bârzava: se împlinesc 250 de ani de când fabricile locale au primit dreptul de a-și marca produsele și 100 de ani de la declararea oficială a statutului de oraș, un moment oportun pentru a reflecta asupra identității industriale și a direcțiilor spre care aceasta poate conduce.
După declinul industrial de după 1989, care a dus la pierderea a peste 35% din populație, orașul a refuzat să devină un muzeu al ruinelor. Astăzi, Reșița este un exemplu de „bune practici”, demonstrând cum siturile degradate (brownfields) pot deveni motoare de creștere economică, a precizat primarul Ioan Popa, în deschiderea evenimentului. Edilul a transmis și un mesaj încurajare pentru colegii săi din administrațiile locale, subliniind că revitalizarea unui oraș nu se întâmplă peste noapte:
„Avem la Reșița o conferință legată de reconversia siturilor industriale, de modul în care am reușit să operăm în ultimii ani pe suprafețe recuperate de la Combinatul Siderurgic și UCMR. Acestea se constituie deja într-un exemplu de bune practici ce pot fi preluate și de alte orașe din România care au probleme similare.
Mă bucur să constat că avem prezență substanțială a unor colegi primari din comunități din Banatul de Munte. Mă refer la Anina, Ciudanovița, Ocna de Fier și chiar primari din alte județe, de la Turceni, la fel, o comunitate care a fost destul de vitregită în ultimii 20-30 de ani. M-aș bucura dacă aceste exemple de bune practici pe care le-am prezentat pot constitui un exemplu pentru ei și să-i ajute în demersurile pe care urmează să le facă.
Reșița are industria în ADN-ul său, dar acum facem o tranziție ușoară spre zone verzi și ospitalitate. Unul dintre dușmanii acestor proiecte este timpul. Trebuie să ne înarmăm cu răbdare și tenacitate”, a precizat, printre altele, Ioan Popa.
La eveniment participă reprezentanți ai administrației publice locale, reprezentanți ai mediului academic, ONG-uri și societății civile din Slovenia, Bulgaria, Serbia, Croația, Bosnia, Muntenegru și Polonia, dornici să facă schimburi de idei și experiență despre transformarea fostelor mine și fabrici în spații utile comunității. Printre aspectele specific abordate se numără: „arheologia cadastrală” necesară pentru a unifica terenuri ajunse în posesia a zeci de proprietari private, obținerea de finanțări pentru reconversia siturilor industriale și rolul Băncii de Investiții și Dezvoltare în susținerea proiectelor din PNRR, trecerea de la industria grea la turism, servicii și educație.
Dar conferința nu este doar una teoretică. Participanții vizitează locații emblematice din Reșița unde regenerarea este deja vizibilă sau în curs de execuție, cum ar fi Hala Minda, Vila Veche, Vila Roșie, funicularul, furnalul sau viitorul campus dual.
Conferința este organizată în cadrul proiectelor ReInd-BBG și NONA, finanțate de UE prin Programul Interreg pentru regiunea Dunării, de către Primăria Municipiului Reșița, MKBT, Institutul Iskriva din Slovenia și Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Banatul Montan.
Karina TINCUL
