Pensiunea Kolping din Caransebeș a găzduit cea de-a doua ediție a evenimentului „Banatul Montan, ținutul gastronomiei locale”. Inițiativa, lansată în 2025 de deputatul Andrei Plujar, își propune să pună umărul la transformarea celor 255 de kilometri ai traseului Via Transilvanica ce traversează județul Caraș-Severin (sectorul Terra Banatica) dintr-o potecă de drumeție într-o experiență culinară autentică (pregătind oarecum regiunea și pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană în 2028).
Întâlnirea s-a adresat producătorilor locali, antreprenorilor și promotorilor turismului sustenabil, avându-l ca invitat special pe Alin Ușeriu, președintele Tășuleasa Social și „părintele” traseului Via Transilvanica, care a subliniat succesul internațional al „drumului care unește”. Conform acestuia, Via Transilvanica se află în top 10 experiențe turistice la nivel mondial pe platforma TripAdvisor, depășind statutul de simplu traseu și devenind un proiect social cu impact global.
Deputatul Andrei Plujar, inițiatorul proiectului „Banatul Montan, ținutul gastronomiei locale”, a subliniat și el schimbarea de paradigmă în turismul post-pandemie. „Turiștii care vin pe Via Transilvanica își doresc experiențe autentice. Nu mai caută luxul unei pensiuni clasice, ci o poveste într-un peisaj superb. Avem parcuri naționale, munți, Clisura Dunării – trebuie doar să știm să ne vindem produsele, păstrându-ne identitatea prin aceste puncte gastronomice locale (PGL) care îmbină turismul cu agricultura,” a declarat Plujar.
Deși este considerată cea mai spectaculoasă și lungă regiune de pe traseu, Terra Banatica se confruntă cu provocări unice. Alin Ușeriu, care a parcurs drumul de trei ori, a tras un semnal de alarmă asupra „deșertului” de servicii din anumite zone. „Banatul este cea mai interesantă regiune, dar și cea care se dezvoltă cel mai anevoios. Avem un șir de localități unde pur și simplu nu se deschide poarta, iar banii trec pe lângă ea. Este foarte greu să mori de foame în Banat, dar e greu să intri în cetatea bănățeanului,” a explicat Ușeriu.
Printre principalele probleme identificate de turiști și organizatori se numără:
- Lipsa cazărilor: Există segmente de peste 50-60 km unde locurile de cazare sunt insuficiente sau chiar inexistente
- Ospitalitatea „cu program”: Multe magazine sau puncte locale rămân închise dacă turistul nu ajunge la ore fixe
- Prețurile ridicate: Din cauza rarității ofertelor, Banatul a devenit cea mai scumpă zonă de pe întreaga Via Transilvanica
- Mentalitatea: „Apoi noi nu o facem pentru bani” – o barieră culturală care, deși nobilă, împiedică dezvoltarea unui circuit economic sustenabil pentru gospodării
Ușeriu a subliniat că un PGL nu înseamnă doar „slănină pusă pe o scândură”, ci conservarea patrimoniului. El a îndemnat localnicii să nu aducă produse din supermarket, ci să ofere gustul real al zonei, precum oțet de borhot descoperit recent în regiune, pe care l-a comparat cu standardele stelelor Michelin. „Gospodăria rurală este codul nostru genetic. Dacă nu facem ceva ca aceasta să primească un timbru de identitate, ne negăm grupa sanguină. Via Transilvanica nu este un panaceu universal, dar poate fi începutul. Îi greu, da’ nu-i rău!”, a conchis Alin Ușeriu.
Deputatul Andrei Plujar a întărit necesitatea susținerii acestor inițiative, mai ales în contextul în care în anul 2028 Regiunea Banat va deține titlul de Regiune Gastronomică Europeană.
„Trebuie să profităm de faptul că în anul 2028, Regiunea Banat va fi Regiune Gastronomică Europeană. Această titulatură va atrage turiști care nu vor dori să vadă doar Timișoara, ci vor căuta experiențe rurale autentice. Conceptul de punct gastronomic local îmbină perfect turismul cu agricultura, permițând producătorilor noștri să își vândă produsele finite chiar la poartă. Este datoria noastră să îi încurajăm pe operatori și să le explicăm că nu este deloc greu să facă acest pas”, a punctat Andrei Plujar.
Conform site-ului oficial, Via Transilvanica, „drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță de 1.400 de kilometri care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite, stâlpi indicatori, iar la fiecare km se găsește o bornă din andezit sculptată individual, borne care formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume și care însoțesc călătorii pe tot parcursul drumeției.
Traseul traversează zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și e împărțit în șapte ținuturi cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana. În total, Via Transilvanica parcurge 107 unități administrativ-teritoriale din România, și pune în valoare patrimoniul natural și cultural al fiecărei regiuni.
Karina TINCUL
