fbpx
34.7 C
Reșița
vineri, 12 iulie 24

150 de ani de la ridicarea Crucii lui Herglotz din Reșița!

Crucea lui Herglotz din Reșița își sărbătorește astăzi jubileul. De Ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel se împlinesc 150 de ani de la sfințirea monumentului ridicat pe Dealul Crucii, în cel mai înalt punct al localității de pe Bârzava, în memoria celor care și-au pierdut viața în timpul Revoluției de la 1848.

„Este un monument extraordinar de frumos, pe care, spre rușinea mea, l-am descoperit și eu destul de târziu, deși sunt din 1986 în Reșița. Are și o poveste extrem de interesantă.

Evenimentele din 1848 au pus față în față două forțe antagoniste: cele imperiale austriece și cei care doreau să se desprindă din acest imperiu. Curiozitatea face ca la Reşiţa să se constituie un detașament civic, un grup de revoluționari, care erau de sorginte maghiară, se spune în teorie, dar de fapt erau nemţi, pentru că populația Reșiței la 1840-1848 era preponderent de etnie germană. Nu erau multe case în Reșița, sub 2000 în Reșița Română și Montană. 

Trupele imperiale austriece de la Caransebeş, conduse de Traian Doda, care de fapt erau români, au venit să înăbuşe această revoltă. Au avut loc lupte. Au venit pe vechiul drum al Ţerovei și i-au împresurat din spate. Au venit şi cu ajutoare, pemii de pe la Gărâna, care au coborât pe Valea Bârzavei ca să-i prindă în menghină pe maghiarii de la Reşiţa, care de fapt erau germani. Şi i-au căsăpit. Au ars peste jumătate din casele de lemn din această comunitate și au murit foarte mulți oameni aici.

Deci austriecii imperiali, conduși de Traian Doda, fiind de fapt români, au venit să înăbușe maghiarii de la Reșița, care erau de fapt nemți. Au ars jumătate din comunitate, după care au plecat acasă. Abia după vreo 20-30 de ani, cineva a avut curaj să pună un monument, o cruce pentru comemorarea celor care au murit în acea revoltă.

După al Doilea Război Mondial, când au venit comuniștii, nu au prea băgat de seamă crucea asta. Dar este important să ne respectăm înaintașii și istoria pentru că altfel nu avem viitor”, povestea, în urmă cu câțiva ani, primarul Ioan Popa despre monumental din Dealul Crucii.

Erwin Josef Țigla: „Anual, în perioada Postului Mare, credincioșii romano-catolici din Reșița organizează Drumul Crucii până la acest monument”

Istoria ridicării și mai apoi restaurării monumentului de-a lungul anilor a fost evocată și de Erwin Josef  Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin:

Monumentul a fost ridicat la 29 iunie 1874 de către muncitorii reșițeni în memoria evenimentelor și a victimelor din oraș din timpul Revoluției de la 1848 (Georg Herglotz fusese conducătorul „Bürgergarde”, garda civică a Reșiței, iar această cruce metalică a fost amplasată la inițiativa familiei sale în cel mai înalt punct al localității). Pe locul în care se găsește acum crucea fusese instalat în 1848 un puternic tun fabricat la Reșița, care reușise mult timp să îi țină la distanță pe partizanii împăratului austriac. De altfel, prima cruce amplasată pe deal a fost turnată chiar din materialul acestui tun.

Monumentul-cruce a fost restaurat în perioada 2000-2001, cu sprijinul comunității locale și la inițiativa unui grup format din mai multe asociații din țară și de peste hotare, partide politice, UCMR (prin ing. Iulian Georgevici) și Primăria Reșița, primar fiind în aceea perioadă ing. Mircea Ioan Popa. Inaugurarea festivă după restaurare s-a oficiat în 28 iunie 2001, crucea fiind resfințită de reprezentanții bisericilor romano-catolice, ortodoxe române și evanghelice-luterane.

Din păcate, monumentul-cruce s-a degradat în ultimii ani și o nouă restaurare a devenit necesară. Astfel, Primăria Municipiului Reșița, primarul Ioan Popa, cărora li s-au alăturat Dorinel Hotnogu și cadre tehnice din Primărie, au răspuns afirmativ în anul 2021, iar monumentul-cruce a devenit din nou cum trebuia să arate: un loc aparte al Reșiței. Lucrarea de restaurare a fost executată de SC Dirksen Special Beton SRL din Lugoj, proiectanții lucrării fiind arh. Ioana Mihăiescu și arh. Marius Mozoru. S-a avut în vedere și realizarea unui sistem de iluminat arhitectural, cu 3 reflectoare, iar pentru monitorizarea monumentului-cruce s-a prevăzut un catarg independent, cu 2 camere de luat vederi, legate direct la Primărie. (…)

Mai trebuie remarcat faptul că, în prezent, anual, în perioada Postului Mare, credincioșii romano-catolici din Reșița organizează Drumul Crucii până la acest monument, o tradiție care datează încă din anul 1924”.

 

Karina TINCUL

1 COMENTARIU

  1. Austriecii care de fapt erau români și maghiarii care de fapt erau nemți s-au luptat cu săbii care de fapt erau pistoale și de aia are Reșița acum un primar care de fapt e bișnițar până în măduva oaselor. Impertinentul asta ne zice el cum trebuie sa ne respectam înaintașii. Ia sa te vad eu mai primaru lu peste prăjit care ești tu de bătăuș, cum o să respecți tu înaintașii având în vedere că la capătul funicularului la dealul crucii e un vechi cimitir care datează chiar de când a fost construită crucea asta și chiar mai devreme. (De acolo e numele de dealul crucii). Acolo sunt îngropați revoluționarii ăștia despre care îți dai tu cu părerea mă impertinentule și crucea a fost pusă deasupra lor, asta ca sa afli și tu cum sta treaba de la un reșițean născut și crescut aici, nu o venitură pusă pe căpătuială. Ia sa te vad eu cum organizezi tu șantierul acolo cu tot cu proiectul păcii și al funicularului prăjit. Nenorocitul asta vorbește de respect pt înaintași după ce a distrus orașul cu lăcomia lui. Nu te mai saturi mă soiosule? Ce-ți doresc eu ție, dragă tăițelie…Cine nu crede ce scriu aici sau nu știe, poate sa urce pe deal pe lângă semaforul de la casa de cultura printre casele de la intersecție, și va găsi în pădure pietrele funerare din cimitirul respectiv. O sa mai fie vizibile scurt timp pt că jnapanii o să înceapă în curând profanarea mormintelor și o să le scoată, fiindcă e mai ieftin decât sa transfere mormintele de acolo. Respectă înaintașii noștri bișnițare!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Știrile zilei