Sunt zeci de ani, deja, de când se vorbește despre dezvoltarea turismului în județul Caraș-Severin. Dar știm cu toții că de la vorbă la faptă este cale lungă, mai ales într-un județ unde o bună parte a celor cu putere de decizie par interesați de binele județului, doar în măsura în care au și ei un beneficiu personal și imediat. Cu toții se laudă cu „cel mai frumos județ din România”, dar se opun, fără să clipească, proiectelor de dezvoltare, ca nu cumva, Doamne ferește, vreun alt partid sau vreun contracandidat să obțină un avantaj electoral. Iar atunci când nu există interese politice, există interese private. Cel mai nou exemplu sau cireașa de pe tort: județul Caraș-Severin riscă să fie scos și de pe Via Transilvanica, considerat cel mai bun proiect turistic derulat în ultimii 30 de ani în România.
Vestea a fost confirmată și de Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin. După cum se știe, acesta s-a implicat, alături de primarul Reșiței, Ioan Popa, în dezvoltarea proiectului în Caraș-Severin, reușind să îi convingă de inițiatorii și promotorii Viei Transilvanica, frații Tiberiu și Alin Ușeriu, să suplimenteze traseul prevăzut inițial, astfel încât să cuprindă și zonele montane ale Banatului. Un efort care riscă acum să fie anulat, după ce pe tronson au apărut mai multe probleme, practic la nici un an de la inaugurarea oficială a porțiunii cărășene, cunoscută și sub numele de Terra Banatica.
Inițiatorii proiectului au atras atenția, în urmă cu câteva zile, asupra faptului că traseul de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana până la Oțelul Roșu a fost închis temporar, după ce un cetățean s-ar fi împroprietărit abuziv pe un teren aparținând CFR-ului și ar fi blocat calea. Nu sunt singurele probleme identificate în zonă sau pe raza județului Caraș-Severin, pe pagina oficială a Viei Transilvanica vorbindu-se de pietre de pe terasament care fac imposibilă înaintarea cu bicicleta sau pe jos, de depozitarea de gunoaie de traseu, de arderea de deșeuri și chiar de folosirea traseului pentru vânătoare.
„Pe Via Transilvanica, din păcate, sunt niște probleme reale, acesta este și motivul pentru care am vrut să fac acest traseu. M-am oprit la granița cu Carașul, am avut o surpriză neplăcută să constat că exact intrarea în județ este nepracticabilă. Și partea ce ține de Hunedoara are aceeași problemă de la Sarmisegetuza Ulpia, imediat cum ai ieșit din sat. Există un blocaj făcut de un cetățean tupeist care pur și simplu a tras un gard și a închis traseul. Este o problemă rezolvabilă, poliția ar trebui să se implice fiindcă Via Transilvanica, pe traseul de cale ferată, a fost amenajată de către cei de la Tășuleasa în baza unui contract. Se plătește o taxă pentru acea locație și cineva a venit și a obstrucționat. În rest, vegetație foarte mare netoaletată, în așa fel încât practic drumul nu se mai poate folosi.
În partea ce ține de după intrarea la noi în județ, acolo sunt câteva locații obstrucționate, au venit localnici și efectiv au pus gard. Încercăm să rezolvăm problemele. Pericolul este real și trebuie să intervenim”, a precizat, la rândul său, Romeo Dunca.
Accesul celor care merg sau pedalează pe Via Transilvanica a fost blocat și spre lacul Breazova, se atrage atenție pe pagina proiectului, aspect confirmat și de primarul Ioan Popa, care precizează că și în acest caz se va încerca găsirea unei soluții. „Via Transilvanica este un proiect național, grandios, realizat cu o largă contribuție a societății civile și nu poate fi pus în pericol de interese private. Cei de la CEZ au partea lor de dreptate, nu au fost consultați când s-a decis includerea tronsonului respectiv în parcurs, zona menționată presupune anumite riscuri legate de canalele de apa, viaducte fără balustrade, etc, chestiuni care, în situația unui accident nefericit îi pun în risc de răspundere. Împreună cu Romeo Dunca și un delegat de la Via Transilvanica ne vom pune la masă și sper să găsim soluții pentru a nu risca scoaterea județului din parcurs”, precizează edilul.
Via Transilvanica este un traseu turistic de lungă distanță (1.400 km) ce străbate 10 județe: Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava. Pornește de la Putna, în Bucovina, străbate Transilvania și se încheie la Drobeta Turnu-Severin.
Karina TINCUL
Zona respectivă (Băuțar, Marga, Bucova) e controlată de „senatorul cu expertiză”, un fel de jupân local pe care l-au mai făcut și cetățean de onoare.
Nu merge redacția să-i ia un interviu cu privire la ce se întâmplă pe acolo cu Via Transilvanica ?
Sau redacția așteaptă să dea „o declarație” pe facebook ?
Tot pe Via Transilvanica, în aval de Breazova, există un grajd/stâna, unde se află doi câini ciobănești foarte agresivi, lăsați adesea nesupravegheați, care au atacat în repetate rânduri trecătorii care parcurgeau porțiunea respectivă a traseului.
Asta se mai numește și control de rutină cu efective sporite (când sunt mai mult de doi).
Spre toamnă mi-am propus să fac o bucată din Via Transilvanica și să încep din Drobeta, pe bicicleta. Articolul îmi este util și mă face să mă mai gândesc. Acești proprietari feudali, in cârdășie cu primarii cei boși pe plantațiilor lor, vor face tot posibilul ca privirea turistului să nu aibă ce vede din afacerile latifundiare. Mizerabil!