Reșița poate obține finanțări de aproximativ 50 de milioane de euro pentru derularea unor proiecte ce vizează în primul rând reducerea emisiilor de carbon. Conform primarului Ioan Popa, se are în vedere, în principal, accesarea de fonduri pentru anveloparea blocurilor care nu au fost incluse în proiectele anterioare, dar și instalarea de pompe de căldură, amenajarea de terase verzi în clădirile publice sau de noi piste de biciclete.
Reșița se numără printre cele 10 orașe din România selectate pentru a beneficia de consultanță și finanțare pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2035. O nominalizare pe care edilul reșițean o cataloghează ca fiind o oportunitate majoră pentru oraș și o consecință directă și firească a proiectele derulate până în prezent.
„Noi am aplicat și vă spun sincer, nu mi-am făcut mari iluzii că o să reușim, poate și eu minimalizând ceea ce am făcut noi până astăzi în Reșița în domeniul neutralității climatice, și iată că am reușit.
Proiectul tramvai, autobuze electrice, piste de biciclete, pietonal, proiectul de mobilitate alternativă de pe malul drept al Bârzavei care urmează să se pună în practică, parcul fotovoltaic care este în evaluare la Ministerul Energiei, toate aceste elemente, plus faptul că Reșița, iată Dumnezeu ne-a ajutat și suntem înconjurați de o zonă împădurită foarte frumoasă, rezultatul unor împăduriri făcute în anii 50-60 ca și element care să stopeze puțin din poluare, ne-au dus în situația de a fi pe lista câștigătoare.
Rezultatul este, în primul rând, că vom beneficia de circa 50 de milioane de euro fonduri nerambursabile care vor putea merge pe 4-5 direcții de lucru: anvelopări și avem, slavă Domnului, destule blocuri și de data asta putem să de gândim deja și la blocuri cu patru etaje, pe care le putem eficientiza energetic; pompe de căldură – vom încerca să facem câteva proiecte pilot în blocuri de 10 etaje în primul rând. Gândiți-vă ce ar însemna să nu ai 40 de centrale de apartament pe gaz și să ai o pompă de căldură care să îți dea și căldură și apă caldă; terase verzi – vom avea clădiri publice pe care le vom putea reamenaja cu terase verzi; stații de biomasă și biogaz – la fel, avem foarte multă masă lemnoasă, vegetație pe care noi o colectăm și Reșița și împrejurul Reșiței, vom putea să luăm pe fonduri europene sisteme care să transforme în energie termică și electrică materialul pe care îl colectăm. Evident, putem să mai discutăm și despre alte piste de biciclete sau pietonale sau mobilitate alternativă.
Sunt convins că vom găsi suficiente proiecte cât să consumăm și acești bani”, a explicat edilul.
Deloc de neglijat este și faptul că este vorba de proiecte care se finanțează 100% cu fonduri nerambursabile, fără confinanțări din partea autorităților locale, fiind bine știut faptul că administrația reșițeană are în derulare o serie întreagă de alte proiecte, totalul cofinanțărilor punând presiune pe bugetul local.
Karina TINCUL
Ca să înțelegem, comunismul „ne-a ajutat și suntem înconjurați de o zonă împădurită foarte frumoasă, rezultatul unor împăduriri făcute în anii 50-60 ” ?!!! Ce vremuri de aur verde era în comunism.
Îi recomandăm vizionarea cărților poștale din perioadele antebelice, interbelice, …. sunt disponibile și online
Da într-adevăr, pe vremuri, pozele erau alb negru și nu se vedea pădurea din cauza copacilor ce sunt crescuți acum in Bârzava.
Si cam cât s-a defrișat în ultimul deceniu în Parcul Național Semenic … să se facă loc de o pârtie cu 2 benzi?!
esti de tot rasul