Cu un picior în barca miniștrilor remaniabili, Sorin Cîmpeanu nu se lasă și își duce reforma până la capăt. Rămâne de văzut dacă va reuși sau nu și ce impact vor avea noile decizii în creșterea calității învățământului românesc.
Ministrul Educației anunță 5 decizii majore, care au fost discutate cu sindicatele de profil. Aceste 5 măsuri vor schimba radical actualul sistem de educație, iar „marea revoluție” va fi introducerea gramaticii limbii române ca o probă distinctă la examenul de Bacalaureat. În prezent, la liceu nu se studia gramatica și elevii rămâneau cu ceea ce învățaseră în ciclul gimnazial.
1. Posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naționale), cu condiția ca această admitere să fie organizată imediat după susținerea examenului de Evaluare Națională, se constituie într-o veritabilă șansă suplimentară pentru ca elevii să poată fi admiși în colegiile dorite, fiind în același timp o oportunitate unică pentru acele colegii care își doresc și își asumă selecția în vederea susținerii performanței prin inițierea unui număr important de clase de excelență/specializare în rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat.
2. Referitor la examenul național de Bacalaureat a fost agreat ca limba și literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului. Structura probei de limba română va permite evaluarea competențelor specifice, eliminând accentul pus pe învățarea mecanică. Promovarea examenului național de bacalaureat va fi condiționată de obținerea mediei 6, pe baza notelor obținute la proba de limba și literatura română și la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științe socio-umane).
3. Asumarea filierei la nivel liceal este apreciată ca fiind o măsură oportună, capabilă să susțină creșterea calității procesului de învățământ și profesionalizarea resursei umane (un profil profesional adaptat al cadrului didactic).
Unitățile de învățământ liceal vor funcționa cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocațională sau profesională, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru.
4. Procesul de descentralizare va fi inițiat prin reconfigurarea activității de educație extrașcolară la nivelul sistemului național de învățământ. Palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor fi reorganizate ca unități de educație extrașcolară și vor face parte din rețeaua școlară. Personalul încadrat la nivelul acestor unități de educație extrașcolara își menține calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului național de învățământ.
5. În condițiile evidențierii importanței susținerii învățământului special, integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condițiile specifice din perspectiva existenței resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin și cadre didactice formate pentru educația copiilor cu CES), precum și din perspectiva existenței infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă…..)
„Marți, 23 august, începând cu ora 10:00 vom continua dezbaterea cu federațiile sindicale pe cele mai importante aspecte din proiectul Legii învățământului preuniversitar-România Educată”, a precizat Sorin Cîmpeanu.
Dan AGACHE
