Economistul Iancu Guda demontează isteria: execuția bugetară sub Guvernul Bolojan, cea mai bună din ultimii 15 ani!

Execuția bugetară pe luna noiembrie aduce o surpriză majoră într-un climat public dominat de pesimism, zgomot politic și mesaje alarmiste. Potrivit unei analize detaliate publicate de economistul Iancu Guda, datele oficiale arată fără echivoc: România înregistrează cea mai bună performanță bugetară din ultimii 15 ani, atât la capitolul încasări, cât și la controlul cheltuielilor.

Dincolo de percepții, emoții sau sloganuri electorale, cifrele vorbesc clar. Iar ele indică o schimbare de direcție sub guvernarea condusă de Ilie Bolojan, într-un context economic dificil, marcat de inflație, presiuni sociale și nevoia urgentă de reforme structurale.

Încasări record: TVA-ul, adevăratul reper care vorbește de la sine despre economie

Pentru prima dată din 2010 încoace, încasările din TVA cresc într-o singură lună cu 30% față de anul precedent, un ritm dublu față de ceea ce ar fi rezultat din inflație, majorarea cotei de TVA și scăderea consumului. În noiembrie 2025, statul a colectat 12,2 miliarde lei din TVA, comparativ cu 9,3 miliarde lei în noiembrie 2024.

Această evoluție nu poate fi explicată prin artificii fiscale sau conjunctură. Concluzia lui Iancu Guda este fermă: performanța reală a colectării a crescut, semn clar al unei conformări fiscale mai bune și al reducerii evaziunii.

Cheltuieli ținute sub control: premieră după 15 ani

La fel de important este ce se întâmplă pe partea de cheltuieli. În noiembrie 2025, costurile de personal din sectorul public au scăzut cu peste 500 de milioane de lei față de aceeași lună a anului trecut. Este a doua lună consecutivă cu o astfel de reducere – o situație fără precedent din 2010, anul tăierilor salariale operate de guvernul Boc.

Mai mult, pentru prima dată după pandemie, salariul mediu din sectorul public scade în termeni anuali, în timp ce încasările din taxe pe muncă cresc. Mesajul este clar: nu mai vorbim de creșteri pe datorie, ci de ajustări necesare și sustenabile.

Subvenții mai puține, risipă mai mică

Subvențiile și ajutoarele nejustificate au fost reduse drastic. Doar în noiembrie, acestea au scăzut cu 17%, iar în octombrie cu 33%. Pe ansamblul primelor 11 luni din an, subvențiile bugetare sunt mai mici cu 32%, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 5 miliarde de lei față de anul trecut.

Reducerea cumulată a cheltuielilor cu salariile și subvențiile a generat economii de circa 3 miliarde de lei în doar două luni, echivalentul creșterii spectaculoase a încasărilor din TVA din noiembrie.

Munca la negru scade, disciplina fiscală crește, consideră Iancu Guda

Un alt semnal pozitiv vine din structura veniturilor bugetare. Deși salariile din mediul privat au crescut modest, încasările din impozitul pe salarii au urcat cu 19%, iar contribuțiile sociale cu 10%. Acest paradox aparent are o explicație simplă: scade munca la negru, iar economia devine mai transparentă.

Este un indicator-cheie pentru sănătatea pe termen lung a finanțelor publice și pentru corectitudinea competiției în mediul privat.

Fondurile europene: performanță istorică

Poate cel mai spectaculos capitol este cel al fondurilor europene. La final de noiembrie 2025, România a atras aproape 22 de miliarde de lei din fonduri UE și PNRR, cu peste 40% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Ritmul de absorbție a crescut de peste cinci ori, iar cel de rambursare de șapte ori în ultimele șase luni.

Sunt cele mai bune rezultate de la aderarea României la Uniunea Europeană – un argument solid că investițiile în infrastructură, inclusiv autostrăzi, pot accelera masiv în următorii ani.

Deficitul scade, încrederea crește?

Deficitul bugetar raportat la PIB s-a redus de la 7,1% la 6,4%, iar estimările arată că nu va depăși 8% pe întreg anul, sub ținta asumată la nivel european. Pe termen mediu, traiectoria indică o coborâre spre 6% în 2026, 4% în 2027 și sub 3% în 2028 – un parcurs fără precedent în ultimul deceniu.

Investitorii și creditorii reacționează deja: dobânzile la care se împrumută România scad, iar Bursa de Valori București înregistrează o creștere de aproximativ 50%, semn al revenirii încrederii.

Așadar, dragi cititori, mesajul lui Iancu Guda este tranșant: între discursul apocaliptic al unor actori politici și realitatea economică există o prăpastie. Datele oficiale arată clar că România nu „se duce în cap”, ci intră, cu pași încă timizi, pe un drum de corecție și responsabilitate fiscală.

Nu putem vorbi despre faptul că am ajuns la acea sintagmă „lapte și miere“, iar reformele majore, de la justiție și pensii speciale până la companiile de stat și digitalizare, rămân urgente. Dar, pentru prima dată după mulți ani, direcția este corectă.

Cifrele nu votează, nu țipă și nu manipulează. Ele spun adevărul. Iar adevărul, oricât de incomod pentru unii, este că România este pe drumul cel bun.

Hai Bolojane, curaj!

Sergiu TABAN