Comisia Europeană a publicat rapoartele de țară și recomandările pentru statele membre. Procedura face parte din ceea ce se numește semestrul european, o analiză aprofundată introdusă după criza din 2008-2009 cu scopul de a preveni apariția unor dificultăți ale finanțelor publice.
Raportul de țară are o calitate importantă și anume reușește să aducă o analiză obiectivă, utilă, într-un spațiu public în care abordările sunt fie vădit optimiste, cele ale Guvernului, fie preponderent critice, ale opoziției politice. De asemenea, recomandările Comisiei Europene sunt importante pentru a înțelege ce ar trebui făcut. Nu neapărat și ceea ce face efectiv Guvernul.
Raportul de țară pe anul 2023 constată că România a avut anul trecut o creștere economică solidă, de 4,7%, în pofida inflației mari, a deteriorării deficitului comercial și a creșterii deficitului de cont curent până la 9,3% din PIB. Prognoza arată că în anii 2023 și 2024 creșterea economică se va menține la un nivel cuprins între 3%-3,5%.
Deficitul bugetar a fost anul trecut de 6,2% din PIB, dar pentru ca indicatorul să revină în anul 2024 la 3% din PIB, așa cum se menționează în procedura de deficit excesiv aflată în derulare, va fi nevoie de măsuri corective. Deocamdată, măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare sunt insuficiente, iar analiza Comisiei Europene arată că anul acesta deficitul bugetar va fi mai mare decât cel prognozat, iar anul viitor România nu va putea ajunge la un deficit public de 3% din PIB.
Asta în condițiile în care sindicatele din educație cer măriri salariale, iar cele din educație, administrație, interne, CFR și alte zone economice doresc să li se alătureș
De asemenea, raportul de țară al Comisiei Europene remarcă faptul că România are al doilea cel mai mare randament al obligațiunilor dintre statele membre. Altfel spus, Comisia Europeană aduce România cu picioarele pe pământ.
Sursă foto: Moldt Street
Dan AGACHE
”Raportul de țară pe anul 2023 constată că România a avut anul trecut o creștere economică solidă, de 4,7%, în pofida inflației mari, a deteriorării deficitului comercial și a creșterii deficitului de cont curent până la 9,3% din PIB.”
–
Adică s-a produs cu 4,7% mai mult (creștere economică) însă s-a pierdut 9,3% din PIB (deficit de cont) prin inflație mare și deficit comercial; -4,6% pierdere în cont.
Vorba aceea: am mâncat de 4,7 lei și ne-am c-cat de 9,3. Mirific!
Nu prea cred că va face cineva, prea curând, ce trebuie făcut! Motivele? Campania electorală permanentă, ciolanul și sinecurile, corupția, incompetența, situația „moștenită”…
@Cârcotașu’: situația „moștenită” … este democrația (originală), nu meritocrația. Restul vin la pachet.
Adică aducerea la cel mai mic numitor comun (ist), care se învață în școala primară întru fracții și ”fracturi”.
Cel mai mic, nu cel mai mare!
Adică praf și pulbere …
Nu mai mințiți poporul, ageamiilor
Instituțiile statului ineficiente și acționează cu mare întârziere sau invompetent.Cerctare stiintifica 0.si ceea ce se face în încălțăminte sint dosare care se trimit la Bruxelles.
Instituțiile statului ineficiente și acționează cu mare întârziere sau invompetent.Cerctare stiintifica 0.si ceea ce se face în invatamint sint dosare care se trimit la Bruxelles.