Guvernul Ciolacu, un prim pas spre o reașezare administrativă a României

Regiunile împărțite în raioane, dintre care una autonomă, au reprezentat, între anii 1950 și 1968, aplicarea modelului sovietic de organizare administrativ-teritorială în Republica Populară Română apoi în Republica Socialistă România.

La 7 septembrie 1950, prin Legea nr.5 au fost desființate cele 58 de județe (ca și cele 424 plăși și 6.276 de comune rurale și urbane), fiind înlocuite cu 28 de regiuni  (compuse din 177 de raioane, 148 de orașe și 4.052 de comune). În februarie 1968, prin Legea nr. 2 s-a revenit la împărțirea administrativ-teritorială a țării pe județe. A fost publicată o hartă – proiect cu 35 de județe, care a fost discutată în organizațiile partidului comunist, suferind unele modificări. Rezultatul final, substanțial diferit de situația tradițională, anterioară anului 1950, a cuprins 39 județe, municipiul București, 236 orașe, dintre care 47 de municipii și 2.706 comune având în componență 13.149 sate.

În prezent, după 55 de ani de la ultima reformă administrativă, România are 41 de județe, 13.750 de localități din care: 320 de orașe/municipii reședință, 2.861 de sate reședință, 473 de localități componente ale orașelor/municipiilor, 470 de sate aparținătoare de orașe/municipii și 9.626 de sate componente ale comunelor.

Actualul sistem de împărțire a României și-a dovedit limitele, iar în acest moment țara noastră este în situația în care 3.228 de comune, dar și orașe, nu mai pot gestiona cheltuielile administrative. Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea, a explicat că este necesară o reorganizare administrativ-teritorială a României și are susținere în Guvern pentru a demara un astfel de proiect.

„Mai mult ca oricând, simțim cu toții că este necesar să facem această reorganizare administrativ-teritorială, în primul și în primul rând, fiindcă vedem modul în care Uniunea Europeană finanțează proiectele. Până acum am funcționat în cadrul regiunilor și avem opt regiuni de dezvoltare. Fiecare dintre regiuni au câte șase județe în subordine și, de asemenea, în prezent, Ministerul Dezvoltării va trebui să reglementeze codul administrativ, aducându-i îmbunătățiri încât să permită asocierea, deci crearea unor consorții administrative“, a spus Adrian Veștea.

O astfel de reformă este absolut necesară pentru sănătatea administrației locale; pentru a nu mai chinui primării cu 300 de locuitori, răsfirate pe 3-4 sate, pentru o eficientizare a banului public până la urmă. Dar toate acestea ar însemna primari și consilieri mai puțini, care s-ar traduce în voturi mai puține pentru parlamentari. Altfel spus, cine ia taurul de coarne, pierde voturi.

Întrebarea e dacă actuala clasă politică își va asuma o astfel de reformă și dacă ea va fi cu adevărat utilă și nu doar pentru a mai adăuga câte ceva la sistemul excesiv de birocratic din administrația publică.

Dan AGACHE