Potrivit unui vechi obicei, în prima zi de Paşte, oamenii se spală pe faţă cu apa în care au fost puse un ou roşu, unul alb şi un bănuţ, pentru a se purifica şi pentru a avea parte de sănătate tot anul.
Oul roşu semnifică sănătatea, oul alb, puritatea, iar bănuţul înseamnă noroc şi belşug. Primul se spală pe faţă cel mai în vârstă din familie, bunicul, apoi ceilalţi, iar la final copiii pot lua bănuţul. Înainte de a se spăla pe faţă, bunica îi sărută mâna bunicului, apoi, pe rând, toţi sărută mâna bunicilor, într-o ierarhie strictă, care are legătură cu iertarea şi respectul pentru cei mai în vârstă.
În noaptea de Înviere, oamenii duc la biserică bucate, pentru a fi sfinţite. După ce sunt sfinţite, credincioşii iau anafură şi apoi pleacă la cimitir. Acolo se aprind lumânări, iar lucrurile sfinţite se dau de pomană.
Într-un meniu de Paște tradițional se regăsesc preparare precum drobul, stufatul, friptura și ciorba de miel. Iar ca desert, nelipsite sunt pasca și cozonacul. Bineînțeles, din niciun meniu de Paște nu pot lipsi ouăle roșii. La acestea, se adaugă adesea aperitive reci, precum ouă umplute sau alte combinații și platouri cu bunătăți.
Totuși, în ceea ce privește întrebarea ce se mănâncă de Paște, nutriționiștii recomandă să fim atenți la combinații și, mai ales, la cantități. Ne putem bucura de prepara tradiționale de Paște și dacă o facem cumpătat. În plus, este bine ca cel puțin două treimi din alimentele care se regăsesc în farfuria noastră să fie reprezentate de legume și verdețuri, care prin bogăția lor în fibre, facilitează digestia, îmbunătățesc tranzitul intestinal și atenuează parțial aciditatea indusă de alimentele tradiționale.
Dan AGACHE
